Casatoria – Sandra Brown. carte PDF📚
- Autor:
- Categoria:
- Nr. de pagini:106
- Limba:Română
Fragment :
" Imogen se întinse cu voluptate sub plapuma uşoară de puf şi îşi îndepărtă de pe
chip, cu un gest leneş, părul de un blond palid. Era o fericire să se poată trezi
încet, agitaţia matinală pentru a merge la servici urmând să aparţină trecutului
pentru următoarele trei săptămâni.
Ochii de un violet închis se deschiseseră larg, fixând mobilierul delicat al
dormitorului, în timp ce primele raze ale soarelui de toamnă timpurie treceau
prin perdelele de un verde deschis.
Se încruntă apoi, unindu-şi sprâncenele. Următoarele trei săptămâni de concediu
anual ar trebui să-i ofere timpul necesar pentru a se decide dacă va accepta sau
nu oferta de serviciu a lui Tolly, scuturând astfel, pentru totdeauna, de pe
picioarele ei, praful agenţiei de publicitate „Martin and Sandown”.
Dar nu se va mai gândi acum la asta, se hotărî ea cu incisivitatea obişnuită. În
următoarele câteva zile se va relaxa, permiţând dezamăgirii provocate de felul în
care fusese tratată de agenţie să se sedimenteze, pentru a putea vedea copacii de
pădure. Ar fi fost o prostie să lase într-un moment de furie o slujbă la care se
pricepea, pe care o putea face chiar cu o mână legată la spate.
Se strecură afară din pat, îşi puse capotul, legând cordonul în jurul mijlocului ei
subţire. Materialul uşor de mătase se mula perfect pe sânii ei rotunzi şi părea a
se scurge în jurul picioarelor nesfârşit de lungi, în timp ce se îndrepta spre
bucătărie, pentru a-şi face o cafea.
Culegând ziarele de dimineaţă din cutia ce se afla pe holul apartamentului, le
puse pe tavă şi se înapoie în pat. Se întâlnea cu Tolly la prânz. Dar până atunci
nu avea altceva de făcut decât să se învârtească prin casă şi să se răsfeţe puţin.
Zâmbea când se aşeză pe pat sprijinită de perne, cu ziarele pe genunchi şi tava
cu ceaşca de cafea pe noptieră, iar zâmbetul i se adânci când ochii ei parcurseră
titlurile de pe prima pagină, oprindu-se asupra fotografiei sale şi a lui Tolly
ieşind din holul particular al acestuia din Londra.
Fotoreporterul îi surprinsese într-un moment de aşa-zisă intimitate, ea privindu-l
zâmbitoare în ochi, lumina facând-o să pară aproape stupid de îndrăgostită,
braţul lui în jurul umerilor ei creând impresia de posesivitate. Tipul adăugase şi
un text fotografiei.
Îl parcurse rapid, ochii strălucitori oglindind ceva din râsul interior:
Milionarul proprietar de magazine Anatol Khristoforo Devenko, şaizeci şi nouă
de ani, în timpul uneia din rarele sale ieşiri, în Marea Britanie. Oare lunga durută
a timpului petrecut aici are vreo legătură cu eleganta Imogen Paige, în vârstă de
douăzeci şi cinci de ani şi care l-a însoţit frecvent în ultimele săptămâni?
Întrebată fiind, Miss Paige a răspuns: „Suntem doar prieteni foarte buni”. Fără
îndoială că frumoasa Imogen este de părem că dimensiunile contului lui în bancă
fac mai suportabilă diferenţa de vârstă dintre ei.
Era mult prea absurd pentru a putea fi luată în serios. Nimeni din cunoştinţele ei
nu ar putea să creadă eticheta de „vânătoare de averi”, iar Tolly îşi va da capul
pe spate râzând din tot sufletul când va citi acest gunoi. Din câte îl cunoştea
putea să spună că singurul lucru pe care-l lua întotdeuna în serios erau afacerile,
lanţul de magazine universale ce se întindeau în toată lumea. Se spunea că puteai
găsi orice doreşti în magazinele Devenko, cu condiţia să fie frumos, unicat şi
costisitor.
Lanţul de magazine Devenko oferea o nouă experienţă cumpărătorilor, cu
mărfuri de calitate excepţională de pe întreg globul, restaurante de clasă, saloane
de frumuseţe, toate sub acelaşi acoperiş. Stomacul i se contractă dintr-o data de
nerăbdare şi teamă. Numele Devenko era vestit în lumea întreagă, iar Tolly o
alesese pe ea, oferindu-i o slujbă în conducerea unor campanii de reclame şi
promotion pentru întreg lanţul de magazine, plata şi condiţiile de muncă
întrecându-i chiar şi cele mai ambiţioase vise. Va fi o responsabilitate enormă şi
trebuia să se gândească foarte bine înainte de a şi-o asuma.
- Ca întotdeauna, eşti fascinant de fermecătoare.
Ochii căprui ai lui Tolly o priveau amuzaţi, în timp ce rhslnerul se îndepărta de
masa lor , gura fiindu-i doar la un pas de râs când o privi din partea opusă a
mesei din restaurantul liniştit, de un lux discret.
- Costumul e nou, nu? E perfect, tu eşti perfectă! Te joci cu presa ticăloasă?
- Ai citit? Nu mai era nevoie să întrebe, zâmbetul lui neaşteptat mărturisind
singur acest lucru. Demn de milă, nu-i aşa? îi zâmbi ea, privindu-i în timp ce
sorbea din paharul de sherry, degustându-l. "
" Imogen se întinse cu voluptate sub plapuma uşoară de puf şi îşi îndepărtă de pe
chip, cu un gest leneş, părul de un blond palid. Era o fericire să se poată trezi
încet, agitaţia matinală pentru a merge la servici urmând să aparţină trecutului
pentru următoarele trei săptămâni.
Ochii de un violet închis se deschiseseră larg, fixând mobilierul delicat al
dormitorului, în timp ce primele raze ale soarelui de toamnă timpurie treceau
prin perdelele de un verde deschis.
Se încruntă apoi, unindu-şi sprâncenele. Următoarele trei săptămâni de concediu
anual ar trebui să-i ofere timpul necesar pentru a se decide dacă va accepta sau
nu oferta de serviciu a lui Tolly, scuturând astfel, pentru totdeauna, de pe
picioarele ei, praful agenţiei de publicitate „Martin and Sandown”.
Dar nu se va mai gândi acum la asta, se hotărî ea cu incisivitatea obişnuită. În
următoarele câteva zile se va relaxa, permiţând dezamăgirii provocate de felul în
care fusese tratată de agenţie să se sedimenteze, pentru a putea vedea copacii de
pădure. Ar fi fost o prostie să lase într-un moment de furie o slujbă la care se
pricepea, pe care o putea face chiar cu o mână legată la spate.
Se strecură afară din pat, îşi puse capotul, legând cordonul în jurul mijlocului ei
subţire. Materialul uşor de mătase se mula perfect pe sânii ei rotunzi şi părea a
se scurge în jurul picioarelor nesfârşit de lungi, în timp ce se îndrepta spre
bucătărie, pentru a-şi face o cafea.
Culegând ziarele de dimineaţă din cutia ce se afla pe holul apartamentului, le
puse pe tavă şi se înapoie în pat. Se întâlnea cu Tolly la prânz. Dar până atunci
nu avea altceva de făcut decât să se învârtească prin casă şi să se răsfeţe puţin.
Zâmbea când se aşeză pe pat sprijinită de perne, cu ziarele pe genunchi şi tava
cu ceaşca de cafea pe noptieră, iar zâmbetul i se adânci când ochii ei parcurseră
titlurile de pe prima pagină, oprindu-se asupra fotografiei sale şi a lui Tolly
ieşind din holul particular al acestuia din Londra.
Fotoreporterul îi surprinsese într-un moment de aşa-zisă intimitate, ea privindu-l
zâmbitoare în ochi, lumina facând-o să pară aproape stupid de îndrăgostită,
braţul lui în jurul umerilor ei creând impresia de posesivitate. Tipul adăugase şi
un text fotografiei.
Îl parcurse rapid, ochii strălucitori oglindind ceva din râsul interior:
Milionarul proprietar de magazine Anatol Khristoforo Devenko, şaizeci şi nouă
de ani, în timpul uneia din rarele sale ieşiri, în Marea Britanie. Oare lunga durută
a timpului petrecut aici are vreo legătură cu eleganta Imogen Paige, în vârstă de
douăzeci şi cinci de ani şi care l-a însoţit frecvent în ultimele săptămâni?
Întrebată fiind, Miss Paige a răspuns: „Suntem doar prieteni foarte buni”. Fără
îndoială că frumoasa Imogen este de părem că dimensiunile contului lui în bancă
fac mai suportabilă diferenţa de vârstă dintre ei.
Era mult prea absurd pentru a putea fi luată în serios. Nimeni din cunoştinţele ei
nu ar putea să creadă eticheta de „vânătoare de averi”, iar Tolly îşi va da capul
pe spate râzând din tot sufletul când va citi acest gunoi. Din câte îl cunoştea
putea să spună că singurul lucru pe care-l lua întotdeuna în serios erau afacerile,
lanţul de magazine universale ce se întindeau în toată lumea. Se spunea că puteai
găsi orice doreşti în magazinele Devenko, cu condiţia să fie frumos, unicat şi
costisitor.
Lanţul de magazine Devenko oferea o nouă experienţă cumpărătorilor, cu
mărfuri de calitate excepţională de pe întreg globul, restaurante de clasă, saloane
de frumuseţe, toate sub acelaşi acoperiş. Stomacul i se contractă dintr-o data de
nerăbdare şi teamă. Numele Devenko era vestit în lumea întreagă, iar Tolly o
alesese pe ea, oferindu-i o slujbă în conducerea unor campanii de reclame şi
promotion pentru întreg lanţul de magazine, plata şi condiţiile de muncă
întrecându-i chiar şi cele mai ambiţioase vise. Va fi o responsabilitate enormă şi
trebuia să se gândească foarte bine înainte de a şi-o asuma.
- Ca întotdeauna, eşti fascinant de fermecătoare.
Ochii căprui ai lui Tolly o priveau amuzaţi, în timp ce rhslnerul se îndepărta de
masa lor , gura fiindu-i doar la un pas de râs când o privi din partea opusă a
mesei din restaurantul liniştit, de un lux discret.
- Costumul e nou, nu? E perfect, tu eşti perfectă! Te joci cu presa ticăloasă?
- Ai citit? Nu mai era nevoie să întrebe, zâmbetul lui neaşteptat mărturisind
singur acest lucru. Demn de milă, nu-i aşa? îi zâmbi ea, privindu-i în timp ce
sorbea din paharul de sherry, degustându-l. "
Casatoria – Sandra Brown. carte PDF
Recomandat pentru o lectură plăcută: ➾
Casatoria – Sandra Brown. carte PDF