Îți sună telefonul.
Un străin ți-a răpit copilul.
Ca să-l eliberezi, trebuie să răpești copilul altcuiva.
Copilul tău va fi eliberat când părinții victimei tale răpesc un alt copil.
Dacă oricare dintre aceste lucruri nu se întâmplă, copilul tău va fi ucis.
 Acum faci parte din lanț.

”E posibil să nu mai citesc niciodată un thriller atât de bun.”- Steve Cavanagh

”Lanțul este pentru educarea copiilor ceea ce Fata pierdută a fost pentru căsnicie.” – James Swallow

”Un thriller electrizant. Unul dintre cele mai bune ale genului.” – Fiona Cummins

”McKinty este una dintre cele mai remarcabile voci apărute pe scena romanului polițist în ultimii ani.” –
 Tana French

”Incredibil de puternic și de original. Vă va urmări mult timp.” – Stephen King

      Ideea lanțului în sine nu e nouă, odată intrat într-un lanț poți ieși îndeplinind ce ți se cere și dând mai departe, ca atunci când primești nu știu ce scrisoare cu binecuvântări sau tot felul de mesaje providențiale și trebuie s-o trimiți mai departe la nu știu câte persoane că altfel nu știu ce ți se întâmplă. Și superstiția sau frica de a nu păți ceva rău, tu sau familia ta, te face să dai mai departe, chiar dacă nu ești de acord în sinea ta. Asta a fost ideea de la care a pornit creatorul sau creatorii Lanțului din carte, însă ducând totul la un nivel de-a dreptul malefic.
Autorul cărții face referire în postfață la un lanț de ”scrisori otrăvite” care se practica în Irlanda la sfârșitul anilor 70, iar oamenii, superstițioși din fire, îl duceau mai departe. De asemenea, s-a inspirat din fapte reale: a scris prima variantă a Lanțului la Ciudad de Mexico, în 2012, după ce a aflat de răpirile de copii puse la cale de traficanții locali, cazuri în care un membru al familiei se oferea ostatic pentru a elibera victima mai vulnerabilă – copilul – răpită inițial.

     Galeria de personaje e bine construită. Personajele sunt atent alese, credibile. Sunt oameni normali, cu slăbiciuni și defecte. Au, bineînțeles, și calități, dar slăbiciunile lor sunt cele exploatate în „Lanțul”, căci, printr-un scenariu oribil, una din cele mai de preț calități omenești – dragostea, în special dragostea părintelui față de copilul său – este transformată în cea mai mare slăbiciune, în ”călcâiul lui Ahile”.

    Când copilul îți e răpit, iar singura monedă de schimb este alt copil, al altui părinte, pe care trebuie să-l răpești la rândul tău și să-l dai în schimb, ce zici, faci târgul? Îl faci! Ai devenit o verigă a lanțului, și astfel Lanțul trece mai departe, copil după copil, plată după plată. Căci da, e și o sumă de bani care trebuie virată într-un cont imposibil de urmărit.

     Povestea de față are în prim plan una din zalele lanțului, legată de cea de dinainte și de următoarele două. Fiecare verigă înseamnă un copil răpit, o familie disperată. Iar copilul respectiv era răpit nu de vreun personaj malefic, ci de un părinte disperat de a obține astfel eliberarea propriului copil. Cumplit!!

     Kylie este o fetiță foarte isteață și cuminte de treisprezece ani, care este răpită în timp ce aștepta în stație autobuzul școlii.

Urmează telefonul primit de mama ei, Rachel O’Neill:

”- Îmi pare rău, Rachel, am o veste groaznică pentru tine. Ai o bucată de hârtie și un pix ca să-ți notezi instrucțiunile?
– Ce s-a întâmplat? întreabă, speriată de-a binelea.
– Ți-am răpit fiica (…) Nu te-aș fi ales pe tine dacă n-aș fi avut încredere că ești capabilă să te stăpânești. Știu despre lupta ta cu cancerul. Știu că ți-ai găsit un nou loc de muncă. Știu că ești o femeie practică și că nu vei da totul peste cap. Pentru că dacă o faci, situația e simplă: Kylie va muri și băiatul meu va muri (…) Acum ești în Lanț. Suntem amândouă. Lanțul se apără. Prima regulă: fără polițiști. Dacă vorbești vreodată cu vreun polițist, oamenii care conduc Lanțul vor afla imediat și-mi vor cere să o ucid pe Kylie și să-mi aleg altă țintă, ceea ce voi face fără ezitare. Lor nu le pasă de tine și de familia ta, ci numai de siguranța Lanțului. Ai priceput? 
– Fără politie, vine răspunsul abulic al lui Rachel.
– Punctul doi: telefoane de unică folosință. Vei cumpara telefoane mobile cu cartela pe care le vei folosi o singură dată, pentru un singur apel, asa cum fac eu acum. Ai înțeles?
– Da.
– În al treilea rând, va trebui să descarci și să instalezi motorul de cautare Tor, care este calea de acces in dark web. E puțin mai complicat, dar te vei descurca. Caută pe Tor InfinityProjects. Notezi?
– Da.
– InfinityProjects este doar o fațadă, nu înseamnă nimic, dar acolo vei găsi un cont in bitcoin. Prin Tor poti cumpara bitcoin din vreo sase locuri cu cardul de credit sau prin transfer bancar. Numărul de transfer pentru InfinityProjects este: doi-doi-opt-nouă-șap-te-patru-patru. Notează-l. Odată ce au fost trimiși, banii nu mai pot fi urmăriți. Lanțul vrea de la tine douăzeci și cinci de mii de dolari.
– Douăzeci și cinci de mii? De unde naiba…
– Nu-mi pasă, Rachel. Cămătari, încă un credit, omoară pe cineva. Nu contează, fă rost de bani. In clipa cand plătești, ai rezolvat partea întâi. Partea a doua este mai grea.
– Care este partea a doua? întreabă Rachel speriată.
– Mi s-a cerut să-ți spun că nu ești prima și nu vei fi ultima. Acum faci parte din Lanț, un proces ce durează de multă vreme. Am răpit-o pe fiica ta ca să-mi fie eliberat băiatul. Fiul meu a fost răpit de un bărbat și o femeie pe care nu-i cunosc. Trebuie să-ți alegi o țintă și să răpești pe cineva la care persoana respectiva ține foarte mult. Așa funcționează Lanțul.
– Ce? Ești nebună… 
– Ascultă-mă. Ceea ce-ți spun este foarte important. Trebuie să răpești pe cineva care s-o înlocuiască pe fiica ta în Lanț.”

     Rachel e cu adevărat o luptătoare, făcând față cât putea de bine luptei cu cancerul ca și divorțului, după ce investise enorm în căsătoria ei, își susținuse inclusiv financiar soțul ca acesta să-și termine studiile. După ce devenise un avocat de succes, acesta divorțase, deși Rachel era deja bolnavă, pentru a-și vedea de carieră și cuceriri. Marty mi s-a părut un nemernic insensibil și superficial și nu pot înțelege în ruptul capului cum de Rachel l-a putut ierta și era binevoitoare cu el când se întâlneau datorită copilului, căci aveau tutelă comună. Însă nici măcar într-o situație de viață și de moarte, la mijloc fiind fiica lor, Rachel nu a avut încredere să-i spună despre răpire și să-i ceară ajutorul. Nu putea însă duce singură la îndeplinire condițiile puse de răpitori, așa că a cerut ajutor de la singura persoană pe care a simțit că se poate baza, aceasta fiind cumnatul ei, Pete – fratele mai mare al lui Marty – fost pușcaș marin, în prezent, șomer… Fusese tot timpul genul de rebel, iar viața nu fusese blândă cu el, însă, spre deosebire de fratele lui mai mic, Pete avea caracter. Și ținea enorm la nepoata lui! Nu mi-a plăcut că se droga, însă am apreciat că încerca să se lase, și se pare că va reuși…

     Pasul următor pentru Rachel, să facă rost de suma de bani care îi depășea cu mult posibilitățile și să-i vireze conform instrucțiunilor primite, a fost ușor în comparație cu ce avea de făcut în continuare: să-și aleagă victima, copilul pe care să-l răpească și sechestreze, să-și facă planul în cele mai mici amănunte și să-l ducă la bun sfârșit. Apoi va trebui să dea un telefon la fel cu cel pe care-l primise ea. Va alege o familie pe care s-o distrugă, pentru a și-o recăpăta pe a ei… În acest punct țin să remarc componenta negativă a expunerii vieții private în mediul virtual, mai ales a copiilor. Căci astfel erau alese victimele de fiecare dată: apelând la profilurile de pe Facebook, de unde se aflau toate datele necesare!

        Vă spun sincer că, deși cartea este extrem de captivantă și se citește ușor, a trebuit să fac pauză de câteva ori pentru a ieși din poveste, căci efectiv făceam palpitații citind…

Nu o să vă povestesc prea multe, e o poveste care trebuie citită și ”trăită” pe cont propriu, prin prisma propriilor emoții – vă asigur că veți fi copleșiți! – o să vă spun însă câteva cuvinte despre cum alternează firele acțiunii.

Astfel, pe firul principal o urmărim pe Rachel, ajutată de Pete în timp ce duc dureroasa lor sarcină la îndeplinire.

      În paralel, o urmărim pe Kylie în captivitate, suntem martorii trăirilor și neputinței ei, deși mititica nu se complăcea în a-și plânge de milă, era foarte curajoasă și plină de inițiative, încercând să scape cumva…

       Totodată, pe un alt plan al cărții aflăm despre cei din spatele ”Lanțului”, inteligențele malefice care l-au creat. Erau doi tineri frați gemeni – frate și soră – a căror poveste o aflăm de când erau copii până în prezent. Motivația? Cred că erau pur și simplu răi! E foarte bulversant conceptul că unii oameni se nasc pur și simplu răi, defecți sufletește. Au avut de-a lungul vieții frustrări, au fost nedreptățiți și s-au simțit respinși sau umiliți, dar de aici până la scenariul pe care l-au pus în practică, e cale lungă.

      Poate vă întrebați de ce nimeni nu încercase să rupă Lanțul, de ce acceptau cu toții să facă acele fapte inumane? De ce nu făceau nimic în acest sens după ce își recăpătau copilul? Pentru că cine încercase, fusese omorât, împreună cu toată familia, și dat de exemplu! Pentru că toți cei implicați fuseseră convinși că nu puteau ieși niciodată definitiv din lanț… Oricum, după ce trăiau experiența lanțului, nimeni nu mai era același, era o experiență care lăsa urme adânci, psihice și emoționale. În plus, după ce îndeplineau toate condițiile, li se vira înapoi o parte din suma plătită inițial, din același cont, astfel încât să poată fi acuzați la rândul lor de răpire de copii dacă încercau să implice poliția…

       Realitatea era că Lanțul nu era nici atât de vechi și nici atât de extins pe cât lăsa impresia, însă fațada era foarte atent construită și menținută. Însă, până la urmă, nimic nu e indestructibil, orice construcție, orice plan și orice scenariu are fisurile ei…

       Referitor la Rachel și Pete, suntem martorii unei relații de iubire ce ia naștere între cei doi, ca o afirmare a puterii vieții de a merge înainte, a sentimentelor care pot izbucni chiar sub presiune. Rachel e genul de eroină lovită de viață care găsește în ea resurse nelimitate de a face față unor încercări ce par de netrecut. Am admirat-o și îndrăgit-o și am apreciat empatia autorului față de personajul său, ce a considerat că merită și ea o poveste frumoasă, după tot ce a pătimit…

     Cartea are două părți distincte ca acțiune și ca ritm. Prima parte e foarte alertă, se citește cu sufletul la gură și se încheie cu întoarcerea lui Kylie acasă. Cea de a doua este cu descrierea urmelor lăsate în psihicul și în sufletul lui Rachel, dar și lui Kylie de crunta experiență trăită. Iar Rachel, fiind o luptătoare, nu poate accepta prețul plătit – felul în care s-a schimbat Kylie conștientizând tot ce implicase răscumpărarea ei – așa că va încerca imposibilul, ruperea Lanțului! Cum și dacă va reuși, vă invit să descoperiți citind cartea.

   E o carte deosebită, cu un subiect inedit, bine scrisă, de o mare încărcătură emoțională. O carte pe care o recomand tuturor cititorilor. Cred însă că cel mai mare impact îl poate avea asupra cititorilor care au copii.